30 ianuarie, 2008

Keep Your Lamp Trimmed And Bur sau Cum Mi-am Asfaltat Fata Blocului


Era o dimineata stranie, si cativa puscariasi, cam zece, curatau terenul din fata blocului. Erau foarte orbi in munca lor, ca si cum ar fifacut asta toata viata lor speciala, si nu stiam a cui era vina. Dadeau dovada de dexteritate si polivalenta. La un moment, cred ca special ales, gardianul scoate din buzunar o punga albastra, dintr-aia mica ce fosneste des, in care era cu siguranta ceva. Si aveam dreptate, gardianul scoate partial din punga un colacel. Musca din el, ca un expert ce se pricepe la toate specialitatile gastronomiei, si mesteca bland, dand din cap afirmativ. Dupa ce inghite, ii spune ceva puscariasului de langa el, si ii intinde o bucata din colacel. In timp ce gardianul isi curate ramasitele dintre dinti cu limba, privea mandru la norocosul care a primit o bucatica din colacel, asteptand parca o confirmare. Dupa ce-si devoreaza in viteza partea, incepe sad ea din cap precum gardianul, apoi cere o bucata pentru un coleg de-al sau, bucata pe care o si primeste, fara sovaiala, cu o corectitudine frateasca. Cel de-al treilea isi baga in gura partea, rapid si cam neincrezator. Gardianul intinde ultima bucatiga altui puscarias, caruia-I spune: ‘ ia si tu ma, o bucatica, sa vezi ce bun e!’. cu zambetul pe buze si cam rusinos, mananca si cel de-al patrulea din colacel, visitor, cu ochii inchisi, timp in care, cel neincrezator, mult mai luminat la fata, incepu sa discute cu ceilalti doi norocosi. Dupa ce termina si ultimul de mancat, gardianul I l intreaba : ‘ei, cum e?’, apoise strang toti intr-un cerc plin de egalitate in care toti incep sa-si dea cu parerea asupra colacelului.
Am vazut o analiza atat de profunda asupra colacelului, plina de libertate in tot ce poate contine ea: istorie, infulecare, urmari etc. Nu mai vazusem atata libertate si filosofare asupra unui lucru din care o poti obtine, afara de 2 Mai, si am spus ca ma cac in curatenia din fata blocului, de la care ei s-au oprit, si ca lumea e destul de frumoasa si fara ea. Libertatea vine dintr-un colacel!

18 ianuarie, 2008

A lonesome papanas



Sunt un papanas, ‘a lonesome papanas’. Osisnuiam sa fiu pufos, viu colorat, dulce, putin amarui precum scortisoara in cuptor, iar de aroma pe care obisnuiam sa o am, nici nu va mai pot vorbi, irezistibil. Viata imi era precum bucataria celei mai mari gospodine de cartier in care era un papanas prospat scos din cuptor, invelit cu cel mai calduros si pufos prosop scos din dulapul pentru prosoape. Eram nisipiu, auriu si straluceam sub flacarile aragazului in serile de iarna cand se intorc de la sanius copiii, infometati, cu picioarele atat de inghetate incat nu si le mai simt si cu nasurile rosii care abia asteapta sa se bage in papanasul de sub prosopul din bucatarie. inocent precum un papanas obisnuiam sa fiu, dar nu am fost mancat la timp, doar savurat, si viata sub prosop m-a uscat.